Kidprenor

Am rămas șocat când am auzit ce mi-a spus acest părinte…

Astăzi scriu despre părinți din perspectiva copilului, pentru că în mod fericit, încă pot spune că sunt copilul alor mei; până când îi mai am lângă mine.

Prin ceea ce fac, am șansa să întâlnesc multe persoane din diferite pături ale societății. Asta mă ajută să mențin echilibrul și să nu mă pierd în lumea antreprenorilor. Pentru că adevărul este că sunt mult mult mai puțini antreprenori decât angajați. Și asta nu este un lucru rău, cred. 🙂

Până la urmă nu asta contează, ci faptul că societatea are nevoie de oameni care să aibă curajul să viseze, să investească în visele lor, să piardă, să o ia de la capăt și mai apoi, să reușească. Pe tot acest parcurs, se creează locuri de muncă, se cresc talente, se investește în oameni și se creează plus valoare. Sau cel puțin, așa ar trebui să fie.

Generațiile tinere, copiii de astăzi, sunt angajații și antreprenorii de mâine, și indiferent ce s-ar întâmpla, nu ar trebui să ne oprim din a investi în ei, fără să ne punem o secundă problema dacă se merită sau nu. 

Se merită, PUNCT. 

Deunăzi, am dat peste un citat care sumarizează foarte frumos fraza anterioară: 

„Plantează copaci fără să te aștepți să stai la umbra lor” – Nelson Henderson

Motivul pentru care am decis să scriu aceste rânduri, a fost o întâlnire recentă pe care am avut-o cu un cuplu de 40+ de ani. Ambii realizați profesional, părinți fericiți ai unei fetițe pe care încă nu am avut ocazia să o întâlnesc. Deși erau foarte deschiși și discuția era orientată în jurul unei idei de afaceri în care tatăl își dorea să investească, m-a întristat puternic ce am auzit când i-am menționat de proiectul pentru copii pe care l-am lansat de curând: Kidprenor, un proiect de educație antreprenorială și financiară pentru copii cu vârste între 6 și 12 ani.

Mămica, auzise de el. Fusese pe website. Citise beneficiile, dar dintr-un oarecare motiv, nu îl achiziționase. Ceea ce nu a făcut decât să mă intrige. 

– Ce anume te-a determinat să nu investești în copilul tău? Nu ți s-a părut destul de valoros? Prețul este prea mare?

– A, nu. Dimpotrivă. Mi s-a părut foarte ieftin.

– Ok, deci ce anume te-a oprit? E clar că nu am reușit să te convingem de valoarea pe care o oferă acest program copilului tău.

– Nu, din contră. Chiar cred că e foarte mare nevoie de așa ceva în România.

În acest punct, nu mai înțelegeam nimic. 

Primisem acest feedback de la 100% din părinții cărora le prezentasem proiectul. 

Sincer, după lansare, atât eu, cât și partenerul meu, ne așteptam să fie un real succes. 

Dar NU, nu a fost așa.

În lansarea beta, care a durat doar 2 săptămâni, am vrut doar să luăm pulsul. Să primim feedback. Să înțelegem cum putem oferi valoarea maximă. Ne-am regrupat după și am decis să investim într-un design nou, să regândim mesajul pe website, să reconstruim paginile de website. Ne simțeam pregătiți.

Revenind la discuția cu mămica, eram incredibil de nerăbdător să aflu ce anume o oprise să investească în viitorul copilului ei. Mesajul era bun, beneficiile erau bine înțelese, prețul este mai mult decat accesibil… și totuși, nu cumpărase.

Efectiv fierbeam de nerăbdare să aflu motivul.

– Bun, bun. Deci nu e nimic în neregulă cu programul și felul în care l-am prezentat. Atunci ce anume te-a oprit?

Răspunsul care a urmat, m-a lăsat fără cuvinte.

– Nu cred că i se potrivește. Ea are doar note de 10 la școală. E un copil foarte deștept. Nu cred că e interesată de antreprenoriat.

– Adică tu ai luat deja în locul fetiței tale decizia că ea nu e făcută să devină un antreprenor? 

Apoi, am realizat ce se întâmplă. În spatele acestei decizii, era o asociere eronată pe care ea o făcuse și în baza căreia își ghida viața.

– Spune-mi, te rog, cu ce anume asociezi tu antreprenoriatul?

– Păi, cu risc, cu frică.

Exact din această cauză mor foarte mulți viitori antreprenori direct din fașă. Părinții iubitori, care din dorința de a-și proteja copiii, în mod inconștient, le imprimă frica lor. 

Până la urmă, ce părinte vrea să își supună copilul la risc și la probleme?

Într-o fracțiune de secundă, mi-a venit în minte reacția părinților mei în momentul în care îmi dădeam demisia de la un job. 

– Vai, măi Valentin… Dar chiar nu e bine? Chiar nu ești mulțumit? Ești sigur de decizie? Până la urmă câștigi atât de bine…

Am avut norocul însă, să am în preajma mea mentori care să îmi spună că asta se va întâmpla și să mă pregătesc.

Până la urmă, familia și prietenii sunt cei mai mari dușmani ai unui antreprenor la început de drum, chiar dacă au cele mai bune intenții.

În mod fericit însă, după o serie de întrebări, mămica, susținută puternic de tatăl care tocmai își propusese să devină antreprenor, a realizat și a recunoscut că luase o decizie emoțională și total nejustificată. 

Iar spre surprinderea mea, seara, am primit un mesaj de la ei, spunându-mi că au achiziționat programul și că urmează să revină cu feedback.

Motivul pentru care am decis să scriu acest articol, a fost gândul constant care m-a măcinat că nu voi reuși să mă văd cu fiecare persoană care intră pe website-ul nostru, să o privesc în ochi și să o întreb: 

Care este de fapt frica ta pe care o imprimi copilului tău? De ce anume iei decizii în numele lui? Crezi că nu merită?

Bineînțeles, faptul că nu sunt încă părinte s-ar putea să atragă după sine criticile unor oameni, lucru pe care mi-l asum. 

Am scris aceste rânduri din poziția unui fost copil care știe ce înseamnă să nu ai susținerea părinților.

Așa că, dacă ești părinte, sper tare de tot, să îți lași copilul să viseze, să încerce și să îl susții în orice își dorește și propune. 

Crede-mă, aceasta este cea mai pură formă de iubire pe care i-o poți oferi.

Iar, dacă cumva ești interesat de proiectul nostru, găsești aici link-ul către oferta pe care o avem în această perioadă:

https://kidprenor.ro/oferta1/